home reviste membri intra in retea
                        
metode
arta plastica
terapia prin muzica
dans si miscare
dramaterapie
terapia prin joc
activitati conexe
metode de lucru
practicieni
opinia specialistilor
terapeuti / lucratori prin arte
diverse
discutii
povestiri
stiri din tara
link-uri utile
termeni de utilizare
evenimente
conferinte nationale
seminarii regionale
proiecte
schimb de experienta
Lideri Regionali
Centre Modele de Vizitat


Pentru vechea versiune a site-ului Impreuna click aici!

Jongleria, o forma fascinanta de terapie (II)

Ana Gabriela Petrut - kinetoterapeut , Gradinita Malteza, Cluj
Adrian Barbu - asistent universitar, membru al refelei Gloria, Cluj

- 2006-Aug-1 -
activitati conexe

Odata devenita un sport de masa, cu antrenamente publice în parcuri, organizata în asociatii si cluburi, rezultatele benefice ale jongleriei asupra conditiei fizice si mentale au fost remarcate destul de rapid.
In lunile noiembrie si decembrie 2003 s-a desfasurat la Cluj, gazduit de Gradinita Specialã Malteza, un curs de jonglerie, clowning si expresie corporala.

*Continuarea articolului anterior

Jongleria cu bastoane

Este ceva mai complicata prinderea lor fiind mai dificila. Trebuie prinse doar de maner, dupa ce au facut cel putin o rotatie de 360° in aer. Munca in echipa este favorabila invatarii jonglatului cu bastoane spre deosebire de jonglatul cu mingi si inele unde este indicat sa se lucreze mai mult individual.

Cand se lucreaza in doi se pastreza o anumita distanta, cat pentru cel putin o rotatie completa a bastonului. Cel care prinde bastonul va sta cu mana departata de corp, iar cel ce il arunca, o va face spre mana intinsa a coechipierului, asta pentru a evita ranirea celui care prinde bastonul. Se lucreaza apoi individual, cu doua bastoane, care se arunca simultan sau alternativ ca si la mingi. Jonglatul cu bastoane se face în spatii deschise, largi, fara a avea obiecte fragile în preajma. Acest tip de jonglerie, fiind cel mai dificil dintre cele prezentate, stimuleaza în mod deosebit atentia distributiva.

Jongleria cu farfurii

Sunt utilizate farfurii din plastic, usoare, de diferite culori. Ele au pe dos o bordura; pe marginea lor interioara se sprijina varful unui bat (lungime 50- 60 cm, de lemn, cu varf usor ascutit). Se efectueaza rotatii usoare la început, apoi din ce în ce mai ample, pana cand farfuria se roteste cu viteza ridicandu-se la orizontala; apoi se muta varful batului în scobitura din centrul farfuriei, fara a o scapa. La o viteza mare de rotatie farfuria este stabila, iar durata miscarii se poate prelungi cateva minute.

Batul poate fi inclinat, trecut dintr-o mana în cealalta sau se poate da unei alte persoane. Farfuria poate fi aruncata in aer si prinsa din nou în varful batului. Este o forma de jonglerie simpla si usor de executat, dar foarte spectaculoasa, mai ales in combinatie cu echilibristica sau clowningul.

Aspecte si aplicatii terapeutice

Odata devenita un sport de masa, cu antrenamente publice în parcuri, organizata în asociatii si cluburi, rezultatele benefice ale jongleriei asupra conditiei fizice si mentale au fost remarcate destul de rapid. Printre persoanele deosebit de talentate la jonglerie se afla matematicieni si fizicieni, probabil datorita naturii mentale experimentale a preocuparii lor pentru dimensiuni si relatii. De asemenea, psihologii si medicii care practica jongleria n-au intarziat sa analizeze efectele acesteia, potrivit specificului profesiei lor. Dintre rezultatele cele mai impresionante mentionam doar o mica parte:

• Psihologii au descris jongleria ca pe “o eruptie a emisferei cerebrale drepte in programul celei stangi”, subliniind stimularea inteligentei spatiale (prin vizualizarea traiectoriilor), a celei muzicale (prin ritmicitate), si a celei kinestezice (prin rotatie, aruncare si prindere).

• Profesorii au observat influenta jongleriei asupra motricitatii fine la copii, avand ca efect ameliorarea si accelerarea invatarii cititului si a scrisului de mana.

• La copiii cu tulburari de invatare (dislexie, sindrom de deficit de atentie, hiperactivitate), jongleria duce la scaderea nivelului de anxietate si emotivitate, cresterea rabdarii, ambitiei si capacitatii de concentrare, ameliorarea comportamentului.

• Jongleria este o forma utila de educatie: dezvolta coordonarea miscarilor si echilibrul, faciliteazã comunicarea, colaborarea si dezvolta spiritul de echipa si de competitie.

• In 2002, un program de jonglerie implicand 4.000 de copii suferind de artrita juvenila s-a derulat sub patronajul Fundatiei pentru artrita din Missouri, SUA. Toti participantii au observat cresterea flexibilitatii articulatiilor, a coordonarii ochi-mana, ca si scaderea durerilor.

• Jongleria s-a dovedit un exercitiu util în recuperare, kinetologie si fizioterapie; sporeste mobilitatea articulatiilor, indemanarea si precizia, dezvolta si intretine musculatura (inclusiv cea a inimii si ochilor), provoaca scaderea tensiunii si a stresului.

• In SUA mai mult de 700.000 de oameni care sufera de diverse leziuni neurologice ca urmare a unor accidente, encefalopatii, infarct miocardic, etc. practica jongleria ca forma de terapie recuperatorie.

• In mai multe spitale americane din zone cu grad înalt de violente (Chicago, San Francisco, Los Angeles) tratamentele medicale de recuperare implica jongleria, inclusiv la pacientii aflati în scaun cu rotile sau care nu-si pot folosi decat o mana.

• James Goldman, terapeut la Ray Hickock Center, Rochester, utilizeaza cu succes jongleria in recuperarea pacientilor cu afectiuni si leziuni neurologice sau cu limitari ale activitatilor fizice.

• Recent, specialisti de la Universitatea din Regensburg, Germania au descoperit si publicat in revista Nature alte efecte ale jongleriei: pe langa antrenarea musculaturii, s-a observat cresterea masei cenusii a creierului, prin producerea de noi neuroni, in special în zonele corticale responsabile de actele motorii, vizuale, tactile, vestibulare, a zonelor de conexiune dintre aceste arii corticale, ceea ce duce la o remarcabila îmbunatatire a coordonarii vizual-motorii, la dezvoltarea in general a tuturor simturilor implicate (tactil, kinestezic, vizual, vestibular), la insusirea unor scheme speciale de miscare. “Creierul pus in situatia de a achizitiona deprinderi complicate, cum este jongleria, isi schimba forma si structura. Zonele cerebrale implicate isi maresc suprafata, ceea ce ne duce la ipoteza regenerarii creierului. Acest fapt deschide perspective incredibile in tratamentul afectiunilor cerebrale si al efectelor îmbatranirii” mentioneaza dr. Arne May, co-autor al studiului.

•In autism, jongleria poate inlocui comportamentul stereotip-repetitv cu abilitatile ei specifice.

• In fine, printre aspectele fizice si mentale pe care jongleria le dezvolta sau le recupereaza se mai numara, pe langa concentrare si coordonare neuromotorie, viteza de reactie, reflexele, agilitatea, inventivitatea, vizualizarea spatiala, bilateralitatea, increderea in propria persoana si buna dispozitie. Ca atare, jongleria se poate asocia terapiilor corectiv-compensatorii in afectiuni ca: diverse forme de paralizii si pareze, surditate, afectiuni neurologice, sindromul Langdon-Down, tulburari de comportament (ADHD, tulburari obsesiv-compulsive), tulburari de vorbire, tulburari nevrotice (boala ticurilor, balbismul, anxietatea, depresia, fobiile), tulburari psihice (schizofrenia in copilarie si adolescenta) deficiente mintale, tulburarile afective ale copiilor institutionalizati.

Cursurile de jonglerie

In lunile noiembrie si decembrie 2003 s-a desfasurat la Cluj, gazduit de Gradinita Specialã Malteza, un curs de jonglerie, clowning si expresie corporala.

Cursul a fost sustinut de Richard Proctor din Anglia, membru al asociatiei “The Very Serious Road Trip”. Formarea deprinderilor de jonglat si antrenamentul au durat 6 saptamani, in sedinte saptamanale de 2-3 ore. In acest timp nu se pot insusi abilitati deosebite, ci se realizeaza dobandirea deprinderilor de baza, obisnuirea cu materialul de lucru si se inoculeaza “microbul” jonglatului, de care “nu mai poti scapa usor” (Richard).

Echipa participanta la curs a fost formata din 5 persoane (un kinetoterapeut, doi asistenti sociali, doi parinti ai unor copii cu dizabilitati); nu este indicat un numar mai mare de 8 cursanti, pentru ca instructorul sa se poata ocupa de fiecare dintre ei.

Asistentii sociali si-au aplicat cunostintele si abilitatile in activitatea cu copiii defavorizati dintr- un sat din judetul Cluj. Cei doi parinti lucreaza acasa cu copiii lor pentru a le ameliora deficientele. Kinetoterapeutul aplica cu succes elemente de jonglerie în Gradinita Speciala Malteza pentru Copii cu Deficiente Neuromotori. Pe langa efectul benefic asupra starii lor generale, noua forma de joaca descoperita in jonglerie aduce în sala de terapie o atmosfera vesela si placuta; copiii se trateaza jucandu-se si descopera in fiecare zi bucuria acestei fascinante terapii.

Contact “Gradinita Malteza” Email: gabipetrut@yahoo.com

comenteaza acest subiect

nume:
e-mail:

text articol:


luiza
da este destul de benefica aceasta terapie putind fi aplicata mai multor tipuri de diagnostice iar daca se poate sa putem comunica pe mes va felicit si m ar interesa un asemene curs . adresa de mes este aceeeasi me i mult mai usor suces


Popa Lucian
Foarte interesant! Este de retinut pentru instruirea elevilor !


sorin
as vrea sa discut cu dumneavoastra desre acest subiect. Ma intereseaza deosebit,.daca se poate sa reusim sa ne intilnim pe mess. Id-ul meu este acelasi ca si emailul. Va ramin dator daca ma contactati . Va doresc o zi minunata.


Revista Impreuna
download ultimul numar

user:

parola:




ultimul comentariu:

Barbu Dana
Buna ziua, sunt kinetoterapeut la CSEI brasov si as dori sa stiu cum pot intra in posesia acestei carti. Va multumesc anticipat. Cu stima Dana Barbu
Copilul si motricitatea - Gabriela Petrut Barbu

webmaster